Deschid (in sfarsit!) rubrica “De profesie mamica” cu un articol extrem de util si interesant despre alaptare. In timpul sarcinii am incercat sa aflu cat mai multe despre alaptare deoarece niciodata nu m-am gandit ca mi-as putea hrani cu copilul cu lapte artificial, un surogat incomplet si saracacios. As putea spune ca un rol extrem de important in alaptare il are vointa: sa VREI sa alaptezi, sa VREI sa stai uneori si jumatate de ceas langa bebe ca sa manance, sa VREI sa il vezi fericit si sanatos. Si mai apoi e vorba de SCHIMBAREA PRIORITATILOR. Daca inainte ieseai din casa la orice ora fara a-ti face probleme, ei bine acum un ghemotoc de om depinde de tine zi si noapte, 24/7 asa ca va trebui sa te obisnuiesti sa-i acorzi toata atentia ta si sa “uiti” oarecum de tine pentru o vreme.
Alaptarea mi se pare cea mai simpla dar totodata uimitoare forma de atasare de copil, o atasare care nu poate fi atinsa prin oferirea biberonului. Acum sunt extrem de fericita ca m-am informat corect si din timp cu privire la asta. Nimic nu egaleaza timpul petrecut cu copilul meu atunci cand il alaptez.
Roxana Dudus este consultant “La Leche League”, organizaţie internaţională, educaţională, non-sectantă, nediscriminatorie, recunoscută ca o autoritate în domeniul alăptării, ce oferă ajutor în alăptare de peste 50 de ani tuturor mamelor, indiferent de convingerile personale. Blogul Roxanei este un adevarat tezaur de informatii pretioase pentru mamici si viitoare mamici. Tot ea este cea care organizeaza periodic in Bucuresti evenimente de referinta in domeniul alaptarii. Asa ca avand in vedere toate aceste aspecte, precum si experienta ei de mamica m-am gandit ca ar fi util sa impartaseasca cu noi cateva notiuni esentiale despre ceea ce ea numeste “arta alaptarii”.
Lifestyle blog: Multe viitoare mamici se intreaba ingrijorate daca vor putea alapta. Ce mesaj le-ai transmite?
Roxana Dudus: Să se informeze încă din timpul sarcinii despre compoziția și producerea laptelui matern, să-și asculte instinctul și să aibă încredere în propriul bebeluș, iar dacă întâmpină probleme să caute sprijin și ajutor de la o mamă cu experiență în alăptare sau de la un consultant/consilier în alăptare.
L.b: In multe spitale se incurajeaza administrarea de lapte praf concomitent cu alaptarea in primele zile de la nastere. Este colostrul insuficient pentru bebelus?
R.D.: Colostrul reprezintă hrană adaptată nevoilor nou-născutului, un lichid bogat în celule vii, extrem de ușor de digerat, scăzut în volum (măsurabil în linguriță), dar concentrat nutrițional. Colostrul are un efect laxativ, ajutând bebelușul să aibă scaune care duc la eliminarea excesului de bilirubină şi ajută la prevenirea icterului. Concentrația de factori imunitari este mult mai mare în colostru decât în laptele matur.
Capacitatea stomacului unui bebeluș în vârstă de o 1 zi este de aproximativ 5-7 ml, sau aproximativ de marimea unui bob de mazăre. Interesant, cercetătorii au descoperit că stomacul nou-născutului de o zi nu se întinde, deoarece pereţii stomacului rămân fermi, iar laptele administrat suplimentar va fi cel mai adesea scos afară, scuipat. Colostrul este în cantitate necesară pentru prima hrănire a nou-născutului!
L.b.: Se poate “pierde” laptele?
R.D.: Rar, datorită unei gestionări incorecte, tehnicii de supt greșite, oferirii de înlocuitoare ale sânului și laptelui matern. Există o scădere a cantității de lapte sau a presiunii laptelui datorată stresului. Mama aflată într-o situaţie stresantă poate spune că a "pierdut laptele" . Nu este neobişnuit pentru mama care alăptează să observe o scădere temporară a producției de lapte sau o întârziere/inhibare a reflexului de ejecție a laptelui matern atunci când este sub un mare stres. Scăderea este doar temporară, însă, cu timpul şi cu eforturi conştiente din partea mamei de a se relaxa, ejecţia laptelui va reveni la normal. Pentru multe femei, actul alăptării este reconfortant. Hormonul relaxant, prolactina, crește în sânge în timp ce bebelușul suge și poate aduce un sentiment de normalitate într-o situaţie neobişnuită.
L.b.: Exista alimente miraculoase pentru stimularea lactatiei?
R.D.: Dacă mama este convinsă că dacă mănâncă un anumit aliment considerat galactogen (ex. migdale, spirullina, mărar sau diverse ceaiuri – de anason, fenicul, soc samd) producția lactată va crește, atunci senzație de încredere în sine, de liniștire, de calmare creată îi va face bine la psihic ajutând-o astfel să se relaxeze și să permita hormonilor, oxitocină și prolactină – hormonii lactației - să se producă.
Secretul unei alăptări de durată și a unei producții optime este stimularea sânilor de către bebeluș prin supt, nelimitat, precum și o atașare corectă la sân.
L.b.: Multe femei spun ca au renuntat la alaptat deoarece aveau putin lapte. Este acesta un motiv intemeiat?
R.D.: 98% dintre femei pot alăpta pe termen lung indiferent de vârstă , mărimea, forma, simetria sânilor, paritate samd. Alăptarea cere voință și răbdare. Unele mame întămpină diverse probleme în alăptare, iar lipsa de sprijin, de informație, la care se adaugă și presiunea celor din jur le creează sentimentul că laptele lor nu este de ajuns.
L.b.: Se pot administra bauturi (ceai, apa) sugarului?
R.D.: Pentru a înțelege mai bine de ce nu sunt necesare astfel de suplimente este important să cunoaștem compoziția laptelui matern.
Compoziția laptelui matern variaza in decursul fiecarei mese. Cantitatea mică de lapte produsă la începutul mesei se numește lapte de tranziție. Cantitatea mai mare eliberată în urma reflexului de ejecție se numește lapte matur.
Pe măsura ce bebelușul crește necesitățile sale nutritive se modifică, iar compoziția laptelui matern se adaptează în funcție de aceste necesități .
Laptele de tranziție este secretat între a 3 a și a 5 a zi după naștere. Acesta are mai puține proteine și un conținut mai mare de imunoglobuline decât colostrul, dar conţine o cantitate ridicată de grăsimi şi zaharuri pentru a satisface cerinţele de energie.
Laptele matur, secretat începând cu a 15 a zi după naștere, are un conţinut de proteine mult mai mic decât laptele de tranziţie, dar mai multe grăsimi şi calorii, iar compoziţie lui variază în funcție de dieta mamei, precum şi în cursul unei singure alăptări, după cum urmează – laptele de început este mai apos și satisface setea bebelușului și are un conținut mai mic de grăsime, iar laptele de sfârșit este mai gros și cu conținut mai mare în grăsime pentru a satisface foamea și nevoile calorice ale bebelușului.
Apa este constituentul principal al laptelui matern , aproximativ 87%, și ajută copilul să își mențină constantă temperatura corpului , chiar într-o climă foarte caldă, laptele matern conține toată apa de care are nevoie copilul.
Apa oferită suplimentar unui sugar în primele săptămâni de viaţa poate duce la intoxicaţie: prin eliminarea sodiului, sângele devine foarte diluat, iar organismul va avea de suferit, funcţionarea lui fiind afectată, rezultând o stare mentală proastă, o temperatură mult scăzută, balonare şi chiar convulsii.
Oferind bebeluşului alăptat exclusiv apă sau ceai există posibilitatea creşterii riscului de apariţie a diareei.
O mare parte din studii arată că introducerea altor lichide poate afecta actul alăptării, ducând la scurtarea acestuia prin scăderea, în timp, a interesului bebeluşului pentru alăptare.
L.b.: Alaptarea se opreste in cazul in care mama este bolnava si ia antibiotice?
R.D.: În marea majoritate a cazurilor, medicul poate prescrie mamei antibiotic compatibil cu alăptarea, atunci când este necesar/în urma unei antibiograme. Chiar dacă cele mai multe antibiotice vor trece în laptele matern, cantitatea ajunsă este foarte mică. Dar, pentru că fiecare situaţie este unică, este foarte important să se adune informaţii despre medicament şi să se beneficieze de sfatul medicului, în special în cazurile în care există incertitudini cu privire la medicament pentru mama sau copilul alăptat.
L.b.: Exista un orar al meselor in alaptarea sugarului?
R.D.: Alăptarea culturală, la program, cu timp limitat (5-10 minute la un sân) s-a întipărit în societatea actuală și în sistemul medical ce îngrijeste mama și copilul.
Alăptarea biologică nu are reguli, devine un nou mod de viață după apariția bebelușului, este condusă de către bebeluș având acces neîntrerupt la sânii mamei care devin sursă de hrană, confort, căldură, securitate. Mama să se obișnuiască cu ideea că poate alăpta ori de câte ori bebelușul dorește, oriunde dorește, iar dacă este pregătită psihic pentru acest fapt atunci actul alăptării va fi mult mai ușor și plin de succes!
Când se alăptează, evitarea privirii ceasului este un factor important în stabilirea unei producții de lapte satisfăcătoare. Unii copii beau laptele matern timp de 15 minute, pentru alţii hrănirea poate dura și mai mult de 40 de minute. Fiecare copil este diferit. Copilul va ști când este sătul și, la fel, va ști când îi va fi foame din nou, iar mama va învăța să-i urmărească semnalele și să le respecte. Scutecele umede și murdare „spun” dacă copilul își ia suficient lapte matern, și nu ceasul.
L.b.: Suzeta – pro sau contra?
R.D.: Suzeta nu se recomandă sugarilor sănătoşi născuţi la termen până când alăptarea nu este bine stabilită (circa 4 până la 6 săptămâni).
Considerată un substituent al sănului matern, în general, este utilizată pentru a calma bebelușul, fără a furniza hrană, iar bebelușii alăptaţi şi care primesc suzetă pot reduce numărul alăptărilor pe zi. Când stimularea sânului şi suptul laptelui sunt reduse, producţia de lapte scade ceea ce poate duce la o înţărcare precoce.
Sunt de preferat alte metode de liniştire a unui bebeluș, incluzând alăptarea, contactul piele pe piele, plimbarea/purtarea bebelușului în poziţie verticală, legănarea, masajul, ascultarea muzicii în surdină.
Utilizarea suzetelor în maternitate transmite ideea că profesioniştii din domeniul medical le consideră sigure, determinând părinţii să le folosească ulterior. Utilizarea acestora trebuie să fie minimalizată şi evitată cu totul, dacă este posibil, pentru a evita şi transmiterea de mesaje conflictuale familiei.
L.b: Unii medici recomanda inceperea diversificarii alimentatiei la sugar de la 4 luni insa Organizatia Mondiala a Sanatatii propune ca aceasta sa inceapa de la de 6 luni. Care este varsta optima totusi?
R.D.: Laptele matern furnizează toate substanţele nutritive esenţiale de care are nevoie un bebeluş în primele şase luni de viaţă.
La aproximativ 6 luni un copil începe să produca enzime tipice adultului de care are nevoie pentru descompunerea hranei, pentru digestie. Dacă el primeşte alimente solide înainte de a le putea digera corect, îi pot provoca probleme stomacale, iar nutrienţii nu vor fi absorbiţi pe deplin.
Dezvoltarea individuală a bebeluşilor variază şi părinţii sunt cei mai capabili să caute semne că bebeluşul lor ar putea fi gata pentru introducerea alimentelor solide. Alăptarea se continuă în paralel cu diversificarea alimentației.
L.b.: Este necesar ca sanii sa fie mulsi dupa alaptare?
R.D.: Din păcate, există sugestii cum că mulsul laptelui matern ar reprezenta o parte necesară a alăptării. Nu este cazul. Mama şi copilul să fie împreună devreme si des pentru a stabili o relație satisfăcătoare și o producție de lapte adecvată.
Mulsul laptelui este necesar numai în cazul în care mama şi copilul sunt separați pentru un motiv oarecare - cum ar fi spitalizarea sau revenirea mamei la locul de muncă - sau pentru a menţine producția lactată în cazul în care bebelușul este în imposibilitatea de a suge în mod eficient. Acesta poate fi, de asemenea, utilizat pentru a calma angorjarea sânilor sau pentru creşterea ofertei de lapte. Amintiţi-vă, totuşi, că în aceste situaţii, cea mai bună pompă este copilul.
Eliminarea laptelui din sâni facilitează continua producţie de lapte; invers, lipsa îndepărtării adecvate a laptelui matern sau staza laptelui tinde să limiteze sinteza laptelui în sâni. Este vorba despre cantitatea şi calitatea suptului bebelușului sau a eliminării laptelui care guvernează sinteza acestuia.
Producţia de lapte reflectă, mai degrabă, apetitul copilului, decât capacitatea femeii de a produce lapte. Atât timp cât laptele este îndepărtat în mod regulat din sân, celulele alveolare vor continua să secrete lapte, aproape, pe termen nelimitat.
Sunt rare cazurile în care este necesar ca sânii să fie mulși, dar unele mame optează pentru a mulge laptele matern din diferite motive. Tehnologia modernă a făcut posibil pentru mamă să stabilească, să menţină şi chiar să mărească cantitatea de lapte cu doar o pompă de sân.
Principiul fundamental al alaptării ar fi: cu cât cererea este mai mare, cu atât oferta este pe măsură.
Unele mame aleg să se mulgă atunci când întâmpină dificultăţi în alăptare, mai ales la începutul perioadei postpartum. Acestea pot avea probleme cu mameloanele care pot fi plate sau inversate, cu mameloanele iritate sau cu angorjarea sânilor. Mamele pot întâmpina dificultăţi în alăptarea unui bebeluș somnoros sau cu atașarea în mod corect a bebelușului la sân. Unele mame pot avea dificultăţi în a alăpta pentru că au o istorie de abuz sexual. Adesea, aceste femei doresc să alăpteze şi sunt motivate de mulsul laptelui deoarece vor să-l ofere copilului, chiar dacă încercările lor de a alăpta nu au avut succes.
O bogatie de informatii gasiti pe blogul “Mami, alapteaza-ma”, unde ii si puteti adresa intrebari Roxanei.
