Dupa multi ani de pauza te-am regasit pe un raft, prafuit si singur... Abandonat. Imi pare rau ca te-am uitat. Erai singurul meu prieten de nadejde, care ma asculta fara sa ma intrerupa, care era mereu la dispozitia mea si cu care ma puteam certa fara a se supara.
Da, am uitat sa imi mai deschid sufletul in fata ta. Am uitat cum e sa asterni pe paginile tale imaculate siruri lungi de vorbe, de taine si reverii. Am uitat sa fiu eu. Stii, ma uitam deunazi in oglinda si am tresarit cand am realizat cat de mult m-am schimbat. Nu, nu doar ca infatisare ci si ca suflet. Am inchis ochii si pentru o clipa mi-am amintit de toate acele zile in care eu eram alt "eu"... Hmmm, ciudata schimbare. Sau poate ca e scris in legea firii ca oamenii sa se schimbe radical dupa un anumit timp. Oricum, ciudat. Am intrat intr-un soi de melancolie amestecata cu regret... Stii tu cat eram de vesela si de optimista pe vremuri. Acum parca sorb in fiecare zi dintr-o ceasca plina cu pelin. Da Jurnalule. M-am schimbat. Daca ai avea ochi sa ma vezi si tu te-ai mira de cat de mult m-am schimbat. Dar bine ca nu vezi. Mi-ai tine si tu o alta predica din lungul ciclu de predici pe care mi le aud.
Dar uite ca schimbarea asta a adus si lucruri bune. Din cauza acestei stari apasataoare m-am incumetat sa iti scriu din nou. M-am incumetat sa te ridic, sa te sterg, sa iti lipesc copertile uzate, sa te invelesc intr-un chip nou si placut. Sa-mi fie drag sa iti vorbesc. Ah si uite ce bine arati! Parca ai fi nou. Dar tu esti de fapt un prieten vechi cu haina noua. Unul care nu m-a dezamagit niciodata. Si nu cred ca ma va dezamagi vreodata.
Deja ma simt mai bine. Cum stii tu sa asculti fiecare poveste in parte! Daca si-ar da seama de acest adevar fiece om, tare bine ar mai fi pentru ei. Eu cred ca purtand un astfel de monolog devenim mai buni. Avem timp sa reflectam asupra gandurilor, asupra faptelor si caracterului nostru. Ne descarcam emotiile fara a fi nevoiti sa ne razbunam pe cei din jur. Ne ascultam vocea interioara. Ne regasim. '
Draga Jurnalule, eu cred in prietenia noastra. Cred ca am facut cea mai buna alegere prin a te numi "prieten".
Prieten este cel cu care poţi rămâne în linişte
